Categorii
Q & A: Care au fost ultimele rostiri ale lui Isus de pe cruce?
După ce a fost răstignit pe cruce, Isus a rostit șapte afirmații după cum urmează:
(1) Matei 27:46 ne spune că, pe la ceasul al nouălea, Isus a strigat cu glas tare, spunând: „Eli, Eli, Lama Sabactani?” Adică: „Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu, pentru ce M-ai părăsit?” Aici Isus Își exprima sentimentul de abandonare, întrucât Dumnezeu a pus păcatele lumii asupra Sa – și, de aceea, Dumnezeu a trebuit să „Își întoarcă fața” de la Isus. În timp ce Isus simțea povară a păcatului, totodată experimenta o separare de Dumnezeu, singura dată în toată veșnicia. Aceasta a fost momentul împlinirii afirmației profetice din Psalmul 22:1.
(2) „Tată, iartă-i, căci nu știu ce fac!” (Luca 23:34). Aceia care L-au răstignit pe Isus nu au fost conștienți de întreaga amploare a ceea ce fac, pentru că nu L-au recunoscut ca Mesia. Faptul că au ignorat adevărul divin nu a însemnat că au meritat iertare. Rugăciunea lui Cristos rostită în mijlocul batjocurilor lor este o expresie a compasiunii fără margini a harului divin.
(3) „Adevărat îți spun că astăzi vei fi cu Mine în rai” (Luca 23:43). În această afirmație, Isus îl asigură pe unul dintre tâlharii răstigniți că, atunci când va muri, va fi cu Isus în cer. Această favoare i-a fost făcută tâlharului pentru că și-a exprimat credința în Isus, recunoscând cine este El. (Luca 23:42)
(4) „Tată, în mâinile Tale Îmi încredințez duhul” (Luca 23:46). Isus de bunăvoie Își dă sufletul în mâinile Tatălui, indicând că urmează să moară și că Tatăl I-a acceptat jertfa. El „S-a adus pe Sine Însuși jertfă fără pată lui Dumnezeu” (Evrei 9:14).
(5) „Femeie, iată fiul tău!” și „Iată mama ta!” (Ioan 19:26-27). Când Isus a văzut-o pe mama Lui stând lângă cruce împreună cu apostolul Ioan, pe care-l iubea, a încredințat îngrijirea mamei Sale în mâinile lui Ioan. Din acel ceas Ioan a luat-o în casa lui. În acest versete, Isus, Fiul care e mereu plin de compasiune, Se asigură că mama Lui pământească are parte de îngrijire după moartea Sa.
(6) „Mi-e sete” (Ioan 19:28). Isus împlinește profeția mesianică din Psalmul 69:21: „Ei îmi pun fiere în mâncare și, când mi-e sete, îmi dau să beau oțet”. Spunând că Îi este sete, i-a determinat pe romani să-I dea oțet, o procedură obișnuită în timpul crucificării, împlinind prin aceasta profeția.
(7) „S-a isprăvit!” (Ioan 19:30). Ultimele cuvinte ale lui Isus au însemnat că suferința Lui se încheia și întreaga lucrare pe care I-a dat-o Tatăl să o facă, însemnând să propovăduiască Evanghelia, să înfăptuiască minuni și să obțină mântuire veșnică pentru poporul Lui, era terminată, realizată, îndeplinită. Datoria păcatului a fost plătită.